Sunny Weekend – 2010

Posted on Posted in Seminarii

21 – 24 Mai 2010, Menorca, Spania

“In the middle of Mediterranean sea there is a small island where stress and bad mood are not allowed. Locals live in a constant state of peace and joy. Traditions are preserved and transmitted generation to generation, always welcoming foreigners to take part in this singular paradise called Menorca…”
Aşa începea descrierea evenimentului Sunny Weekend, plus multe poze splendide, fapt ce m-a făcut să nu mai stau nici o clipă pe gânduri şi să mă înregistrez numaidecât, lucru pe care l-au făcut imediat şi alţi membrii din Geotim. În final, echipa din Timişoara a fost formată din Mihai, Max, Ame şi cu mine, însă o putem include aici şi pe Ana din Iaşi.

Chiar dacă evenimentul începea abia pe 21 mai, noi am plecat cu câteva zile mai repede, pe data de 18, întrucât aşa găsisem cele mai convenabile rute de avion. Astfel urma să petrecem cumva 2 nopţi în Barcelona şi încă una înainte de eveniment în Menorca.


Menorca

18 Mai

Plecarea a fost de pe aeroportul din Timişoara la ora 18:50 şi urma să ajungem pe aeroportul El Prat din Barcelona la ora 20:40. Odata ajunşi am apelat la prietenul nostru din EGEA Barcelona, Pietro, unul din organizatori, care ne aştepta în La Llagosta pentru a merge la el acasă în prima noapte. De aici a început aventura: un drum foarte accidentat într-o dubiţă veche, iar casa lui nu era altceva decăt o clădire părăsită, având condiţii foarte modeste, dar primitoare, singuratică, situată pe un deal plin cu flori de mac. Locuia acolo împreună cu 5 prieteni de ai săi ducând o viaţă extrem de “palpitantă”. Prima noapte a fost cea mai ciudată, dormind într-un asemenea loc cu persoane necunoscute şi în condiţii nu tocmai bune. Însă am reuşit să socializăm şi să ne simţim chiar bine şi în siguranţă.

19 Mai

A doua zi am lăsat bagajele acolo şi am plecat pentru a vizita Barcelona având o întreagă zi la dispoziţie. Întâi am căutat Plaça de Catalunya, locul unde spre seară urma să ne întalnim cu organizatorii şi o parte din participanţi sosiţi şi ei mai devreme la eveniment. Cu harta în mână, am vizitat doar centrul oraşului, o mică parte din frumoasele clădiri şi locuri ale Barcelonei, printre care: Catedral, Arc de Triomf, Plaça de Toros Monumental, Temple de La Sagrada Familia, Plaça de Gaudi şi multe alte clădiri extrem de frumoase. După care ne-am întors în Plaça de Catalunya unde ne-am întâlnit cu o parte dintre participanţi şi împreună am mers la facultatea de geografie a celor din Barcelona unde am mâncat şi ne-am cunoscut mai bine.

                                        Arc de Triomf                                                                                      La Sagrada Familia

 

                    Prin La Llagosta                                                 Întâlnirea de la facultatea de geografie, Barcelona

Noi a trebuit să plecăm mai repede pentru a ne lua bagajele de la casa lui Pietro, întrucât urma să mergem cu toţii pentru a petrece următoarea noapte, în alt loc cunoscut de Pao, organizator şi el. De data aceasta, “hotelul” nostru a fost un atelier de asistenţă socială, de asemenea în condiţii modeste. Însă, nu aveam să dormim foarte mult acolo, pentru că dimineaţa foarte devreme pleca avionul nostru spre Menorca.
Aşadar, ne-am luat rămas bun de la Barcelona, nefiind foarte supăraţi, deoarece sosirea în minunata insulă era cel mai aşteptat moment de către noi.

And…welcome to Menorca!

20 Mai

Iată-ne ajunşi, într-un sfârşit şi în Menorca, după două zile de peripeţii şi după două nopţi petrecute în Barcelona la “hoteluri de 4 stele”, respectiv “5 stele”, trebuia să ajungem şi la destinaţia noastră, Menorca, unde cu siguranţă ne aşteptau şi alte peripeţii inedite. După cum se ştie deja, echipa din România, mai exact Timişoara Team (bine, şi cu un intrus printre ei), “Serbian Girls”, finlandezul Artu, şi nu în cele din urmă organizatorul minune, Pao, ne îndreptăm cu paşi grăbiţi spre aeoportul din Barcelona.
Ajunşi în uriaşul aeroport nu ne-a mai rămas decât să aşteptăm ora de decolare, adică 6:40 AM. Aterizaţi pe aeroportul din Mao, la 7:10, ne întâlnim cu fetele din Grecia, Alexandra şi Stella. Zâmbitoare şi plină de entuziasm, cea de-a doua persoană menţionată ne întâmpină cu un “Ce faci?” şi “Cum a fost zborul?”, cu un accent românesc aproape perfect ce ne-a făcut să rămânem puţin blocaţi, gândindu-ne la faptul că de acum încolo trebuia sa fim mai cenzuraţi la vorbele dintre noi. După ce am cunoscut şi fetele din Grecia, am plecat cu toţii, spre locul unde trebuia să fim cazaţi pentru o noapte înainte de evenimentul propriu–zis.
Minunaţi de frumuseţea insulei, ceva ne îndemna să rostim de fiecare data un ”WOW, parcă suntem în străinătate!”, arhitectura clădirilor şi străzile înguste şi pavate ne făcea să ne gândim la un tărâm de poveste. Privirea fiecăruia dintre noi se îndrepta în stânga şi în dreapta, încântaţi de ceea ce puteam vedea. După o oră şi câteva minute de mers pe jos, am ajuns şi la destinaţie: o încăpere cu o cameră de 2/2 şi o alta, la etaj (un fel de terasă), fără acoperiş, de asemenea de 2/2 (pe care urma să o ocupăm noi şi fetele din Grecia).

21 Mai

Pe la ora 12:00 am părăsit şi frumosul orăşel Mao pentru a pleca spre Allaior, locul unde avea să se ţină evenimentul mult aşteptat. Romania Team a fost cea care a ieşit prima pe uşa apartamentului, (nu de alta, dar ştiam că ne aşteaptă o distracţie pe cinste, ,,şi dacă nu românii sunt cei care stiu a se distra, atunci cine?). Ajunşi în Allaior, am fost întâmpinaţi cu căldură de către organizatori şi ghidaţi către locul unde urma să se numească “Distracţie!”

Romania Team

După un duş scurt şi o cină gustoasă, nu ne-a mai rămas decât să dăm drumul la show!

22 Mai

A fost prima dimineaţă după deschiderea oficială “Menorca Sunny Weekend”. După un mic dejun copios şi după ce fiecare şi-a pregătit “prânzul la pachet”, deoarece ne aştepta o zi lungă şi plină de activităţi, am luat parte cu toţii la un seminar foarte interesant. Tema seminarului a fost biodiversitatea din Menorca şi s-a discutat îndeosebi despre nordul insulei, zonă pe care biologii încearcă să o protejeze de acţiunile dăunătoare ale omului. De asemenea, am avut ocazia să aflăm, că multe din proiectele cercetătorilor, fie ele studii biologice, fie geografice, sunt realizate cu autorul programului ArcGis. Asta ne-a determinat pe unii dintre noi să aprofundăm studiile în ceea ce priveşte acest program.
Entuziasmaţi de cele auzite şi de peisajul din imaginile observate pe durata seminarului, am pornit într-o excursie, tocmai pentru a putea observa mai bine realitatea şi pentru a ne convinge de existenţa diferitelor specii endemice existente în acea zonă.
În acel “Trekking from Binimel-là to Cavalleria” am avut parte de ceva inedit, am putea spune. Prima oprire a fost la plaja Binimel, o plajă unde agitaţia nu există, unde natura se poate desfaşura în voie, fără a fi disturbată de indivizii zgomotoşi şi necivilzaţi, care se întâlnesc pe plajele româneşti, şi nu numai. Următoarea oprire a avut ca scop o mini terapie cu nămol, deoarece plaja Cavalleria era o plajă cu nămol (sau unde se găsea nămol în cantităţi mari).
După ce am profitat din plin de efectele nămolului şi după o zi de plajă cu soare la discreţie, am pornit în căutarea unui loc potrivit pentru a ne bucura de apusul soarelui, pentru a putea contempla pentru puţin timp mica insulă. Am avut parte de un “Sunset experience in Cap de Cavalleria” deosebit.

 

                                                                       Plaja Cavalleria                                                            Sunset experience in Cap de Cavalleria

În drum spre “casă”, am făcut o oprire la un bar pentru a vedea cum Inter Milan câştigă finala Champions League, împotriva celor de la Bayern Munchen, spre dezamăgirea spaniolilor şi a nemţilor prezenţi la eveniment.
Obosiţi, am ajuns “acasă”, unde gazdele ne-au aşteptat cu o delicioasă mâncare tradiţională. Seara cu toţii ne-am încercat talentul în ale picturii pe faţă.

23 Mai

Încă puţin pictaţi, cu vopsea rămasă pe ici pe colo, în următoarea dimineaţă, eram cu toţii afară, ascultând cu atenţie la Pietro, care explica cum să ne colorăm tricourile oficiale ale evenimentului. Fiecare din noi se chinuia să combine culorile că să aibă cel mai “hippy t-shirt”, cel mai original fiind Max, bineînţeles, care fiind puţin obosit, a cam încurcat “borcanele”.
Restul zilei l-am petrecut pe plaja din Cala Mitjana, cea mai frumoasă dintre cele vizitate până atunci, unde câţiva mai curajoşi au sărit de pe stânci în apa cristalină. Seara, am continuat cu o petrecere în stilul anilor ’80 şi cu un “Happy Flower BDC” pe cinste.

 

                                          Hippy t-shirt                                                                           Happy Flower BDC

Cala Mitjana

24 Mai

Dimineaţa… un sentiment ciudat ne cuprinde pe toţi. Odata cu împachetarea bagajelor, simţim cum această minunată experienţă se sfârşeşte, senzaţia este copleşitoare, însă ne resemnăm cu gândul că vom mai avea o noapte de petrecut împreună cu câţiva din participanţi în Es Castel, un oraşel situat lângă Mao, în apropierea aeroportului de unde vom decola următoarea dimineaţa spre capitala Spaniei, Madrid.

Câteva poze de grup şi ne luam „rămas-bun” de la locaţia evenimentului. Luăm autobuzul până în Mao, iar de acolo, restul oamenilor aleg să meargă pe jos până în Es Castel, iar noi aşteptăm cuminţi autobuzul ce ne va lăsa direct acolo, asta şi datorită “Marelui Urs” (imensul nostru bagaj comun). Ajunşi în orăşel găsim rapid hostelul recomandat de organizatori (Tony Hostel), unde tariful era de 12 euro/pers/noapte, însă domnul de la recepţie văzând că grupul nu este doar multicultural (România, Serbia, Olanda, Ucraina, Slovenia, Finlanda, Germania, Rusia) ci şi numeros, ne reduce tariful la 10 euro.
Ne lăsăm bagajele în camere şi ieşim la o plimbare prin micuţul oraş foarte liniştit şi curat. Urmează o „şedinţă foto” în numeroase locaţii ale oraşului, apoi o serie de cumpărături şi ne întoarcem pentru a ne întâlni cu ceilalţi, urmând o seară minunată în port, pe ponton.

               

 

 

 

 

 

                                   Poza de grup                                                                                                                   Es Castel

Seara este învăluită în dans, Ame reuşind să destindă atmosfera cu dansuri în stil ţigănesc, iar Max, cuprins de val şi încurajat de toată lumea, intra în apă, nerealizând că e plină de arici de mare, aceaşi performanţă o reuşeşte şi Lau, care, fascinat de modul în care se văd peştii seara în apă, reuşeşte să alunece şi să cadă îmbrăcat de pe ponton în apă, noroc că peştii nu au ţepi ca şi aricii. După o plimbare ne întoarcem cu toţii la hostel unde ne continuăm petrecerea.

25 Mai

După o noapte „furtunoasă” a urmat o dimineaţă tristă pentru că venise momentul în care trebuia să ne luam „rămas-bun” de la minunata insula Menorca, însă nu am uitat să luăm cu noi frumoasele experienţe trăite aici şi să lăsam speranţa că într-o bună zi ne vom întoarce.
La ora 10:00 AM eram deja pe aeroportul din Madrid unde ne-am lăsat bagajele pentru a vizita un oras superb, o adevarată capitală europeană. Zborul spre Bucureşti era abia la ora 3:00 AM, deci aveam destul timp de plimbare. Frânţi de oboseală am ajuns în Plaza de España unde ne-am odihnit pe iarbă, în jurul nostru existând şi persoane care făceau plajă, mâncau sau pur şi simplu se relaxau întinşi pe iarbă.

După vreo două ore de odihnă/somn/relaxare ne-am continuat drumul prin Madrid, spre Plaza Mayor, trecând şi admirând Grădinile Sabatini, Palatul Real şi Catedrala Almudena.

                                                          Palatul Real                                                                                                Plaza Mayor

Din Plaza Mayor ne-am continuat drumul prin Madrid trecând pe la Puerta del Sol apoi pe strada principală Paseo del Prado, admirând clădiri ca Banca Spaniei, Muzeul Naval, Casa Lope de Vega, Muzeul Prado şi Grădina Botanică. Din cauza timpului limitat nu am putut vizita nici una din aceste atracţii turistice astfel încât am luat metroul până la aeroport, unde, după ce ne-am recuperat bagajele, am tras un pui de somn în stil geograf pe izolire în incinta aeroportului. În jurul orei 2 AM, ne-am trezit pentru a ne putea face formaţiunile de check-in, la ghişeu întâlnind numeroşi români care se întorceau în ţară. Aceasta a fost o perioada de tranziţie, o primă palmă ce am primit-o, care ne trezea la realitatea românească.
Dimineaţa, în jurul orei 7, am ajuns pe aeroportul din Băneasa-Bucureşti, unde, eu personal, am simţit că aterizez într-o ţară din Lumea a Treia, nu într-una membră UE.
Ne-am spus „Bine am venit, prost am nimerit!” şi ne-am întors la viaţa românească.

Articol realizat de:

Laurenţiu Mareş (18-19 Mai)

Ana-Maria Scarlat (20-21 Mai)

Amelia Mariş (22-23 Mai)

Mihai Costea (24-25 Mai)

Galerie foto